Terglou

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Vai alla navigazione Vai alla ricerca

Terglou (Triglav par sloven) (2.864 metris sore il nivel dal mâr) e je la spice plui alte des Alps Juliis e de Slovenie (e de ex Jugoslavie), e ancje la uniche spice di dutis dôs che e je plui alte di 2.800 metris.

Ta bande setentrionâl a si cjatin i rescj dal glaçâr dal Terglou. La cjadene di monts dal Terglou e je la part centrâl dal Parc Nazionâl dal Terglou. Il mûr setentrionâl dal Terglou al è un dai mûrs plui grancj de Europe. La liende dal Zlatorog (Cuar di Aur) e je ancje leade di dongje a Terglou. Terglou e jere ancje (fin a indipendence de Slovene tal 1991) la spice plui alte de Jugoslavie (indenant al 100 metris plui bas Veliki Korab al confin jenfri la Macedonie dal Nord e l'Albanie). In Europe, fûr de regjon alpine (Austrie-Italie-France-Svuizare-Gjermanie), lis spicis plui altis dal Terglou a si cjatin dome te Penisule Iberiche (Pireneus, Sierra Nevada), in Italie (Gran Sasso, Etne), in Bulgarie (Rila e Pirin). massîfs) e la Grecie (Olimp) (il Caucas, lis Isulis Canariis e la Groenlandie a son esclududis).

La mont e je un simbul impuartant de nazion slovene. Lis opinions rispiet a origjin e al significât dal non da mont a son dividudis. Tri-glav (trê-cjâfs) al si riferìs cun probabilitât a forme da mont viodude da Bohinj, ma al è improbabil che la mont e cjapi il non da divinitât pagane veteroslave Triglav. La spice no je distintementri a trê cjâfs di nissune bande, ma dal sud-est, i trê cjâfs a podaressin jessi Piçul Terglou (Mali Triglav), la spice principâl e la Šmarjetna glava.