Noke (worms)

Iwde to Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Noke (worms)

Noke ko helmere coodgu nde Maori en to Nuwel Selannde kuutortoo ngam wiyde mborosaaji leydi. Won e mbaydiiji ɓowɗi asliiji (ina wiyee noke whiti e noke kurekure e ɗemngal Māori) ko ñaamduuji nokkuuji taariindi keɓtinaaɗi ngam mawɓe sabu ɓuuɓri mum en, ndi mbiyaten « ina heddii e hunuko balɗe ɗiɗi ». Goɗngol ɓowɗi teskinɗi, noke waiū (ina gasa tawa ko Octochaetus multiporus), ina teskini no feewi ngam liggaade ƴiye sabu mawnugol mum e ɓuuɓgol mum. [1] Noke ko ɓooyaani koo wonti huunde ɓurnde lollude e won e juuldeeji ñaamdu ladde to Nuwel Selannde, ɗo ɗum heewi waɗeede e ñaamduuji fusiyoŋ jamaanu ko wayi no sushi worm e truffles sokola e worm crystallised.[2]

E wiyde taali Māori, fenaande Māui meeɗii waylude hoore mum wonti mboros noke ngam waawde naatde e reedu laamɗo les leydi biyeteeɗo Hine-nui-te-pō, heɓa nguurndam haa abada.[3] Sabu jogaade sifaaji worɓe e rewɓe fof, ina sikkaa ko diine.[citation needed]

Martin, Daaniyel

[taƴto | taƴto ɗaɗi wiki]

Ñaamde: Adventure e nder aduna ñaamde ɓowɗi e yaakaare mawnde sakkitiinde ngam hisnude tagofeere 2014.

  1. "Native and introduced earthworms". Science Learning Hub.
  2. Elliott, Lorraine. "Worm Sushi, Huhu Grubs & Grasshoppers - Hokitika Wild Foods Festival, New Zealand". Not Quite Nigella.