Kamala Harris

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Kamala Harris

Portret oficial, 2021
Date personale
Nume la naștereKamala Devi Harris Modificați la Wikidata
PoreclăMomala Modificați la Wikidata
Născută (59 de ani)[12][13][14] Modificați la Wikidata
California, SUA[15] Modificați la Wikidata
PărințiDonald J. Harris[*]​[16]
Shyamala Gopalan[*][[Shyamala Gopalan (Indian-American cancer researcher and civil rights activist)|​]][16] Modificați la Wikidata
Frați și suroriMaya Harris[*][[Maya Harris (American lawyer and public policy advisor)|​]][8] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuDoug Emhoff[*][[Doug Emhoff (Second Gentleman of the United States since 2021)|​]] (din )[17] Modificați la Wikidata
Număr de copii0[18] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii[19] Modificați la Wikidata
Etniesud-asiatici din SUA[*]​
afro-american
jamaicani din SUA[*]​
tamili din SUA[*]​
indo-americani[*]​
americancă multirasială[*]​ Modificați la Wikidata
ReligieBisericile baptiste[20] Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană
avocată
procuror
scriitoare Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiSan Francisco[10]
Sacramento[8]
Washington, D.C.[8] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[21][22]
engleza americană
engleza afro-americană vernaculară[*]​ Modificați la Wikidata
Al 49-lea vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
[1][2][3][4][5]
Precedat deMike Pence
Aleasă înAlegeri prezidențiale în Statele Unite ale Americii, 2020
Senator al Statelor Unite ale Americii Modificați la Wikidata
În funcție
 – [6]
Precedat deBarbara Boxer[*][[Barbara Boxer (politiciană americană)|​]]
Succedat deAlex Padilla[*]​
CircumscripțiaCalifornia Class 3 senate seat[*][[California Class 3 senate seat (Class 3 United States senate seat for California)|​]]
Legislatură
Grup parlamentarPartidul Democrat
Aleasă în2016 United States Senate election in California[*][[2016 United States Senate election in California (2016 U.S. senate election in California, won by Kamala Harris)|​]]
Vicepreședinte ales în Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
În funcție
 – [1][3][7][4][5]
Al 32-lea procuror general al Californiei Modificați la Wikidata
În funcție
 – [8]
Precedat deJerry Brown
Succedat deXavier Becerra[*][[Xavier Becerra (politician american)|​]]
Al 27-lea procuror districtual în San Francisco Modificați la Wikidata
În funcție
 – [9][8][10]
Precedat deTerence Hallinan[*][[Terence Hallinan (District Attorney of San Francisco from 1996 to 2004)|​]]
Succedat deGeorge Gascón[*][[George Gascón (politician american)|​]]
Procuror districtual adjunct Modificați la Wikidata
În funcție
 – [9][8]
PremiiThurgood Marshall Award[*][[Thurgood Marshall Award |​]] ()
doctor honoris causa al Universității Californiei de Sud[*]​ ()
doctor honoris causa al Universității Howard[*]​ ()
Time 100[*]​ ()
Partid politicD Modificați la Wikidata
Alma materFacultatea de Drept a Universității Californiei din Hastings[*]​ (Juris Doctor[*][[Juris Doctor (graduate-entry professional degree in law)|​]], )[9][11]
Universitatea Howard (Bachelor of Arts[*]​ în politologie și economie, )[9][11]
Westmount High School[*][[Westmount High School (Quebec public school)|​]] ()
F.A.C.E. School[*][[F.A.C.E. School |​]]
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Kamala Devi Harris (n. , California, SUA) este o politiciană și avocată americană care ocupă funcția de vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii din . Anterior, fusese, începând cu 2017, senator al Statelor Unite pentru California.

Născută în Oakland, California dintr-o mamă imigrată din Chennai, India, și tată de origine jamaicană, Harris a absolvit Universitatea Howard și Hastings College of the Law din San Francisco. Și-a început cariera în biroul procurorului din Comitatul Alameda, înainte de a fi recrutată în biroul procurorului districtual din San Francisco și mai târziu în biroul procurorului orașului San Francisco. În 2003, a fost aleasă procuror în acest oraș. A fost aleasă procuror general al Californiei în 2010 și realeasă în 2014.

A învins-o pe Loretta Sanchez la alegerile pentru Senat din 2016 devenind a doua femeie afro-americană și prima americancă de origine sud-asiatică care a servit în Senatul Statelor Unite.[23][24] În calitate de senator, a pledat pentru reforma sistemului sanitar, eliminarea canabisului din anexa I la Legea privind substanțele controlate, ajutarea imigranților fără acte pentru a obține cetățenia, legea DREAM (Development, Relief, and Education for Alien Minors Act), interzicerea armelor de asalt și reforma fiscală progresivă.

Harris a candidat pentru nominalizarea democrată la președinție la alegerile din 2020 și a atras atenția publicului național înainte de a-și încheia campania pe .[25] Și-a anunțat candidatura pentru vicepreședinție alături de candidatul Joe Biden la alegerile din 2020. Ea este prima afro-americană, prima americancă de origine asiatică și a treia femeie după Geraldine Ferraro și Sarah Palin care a candidat pentru vicepreședinție din partea unui partid major.[26][27][28]

Alegerile prezidențiale din 2020 au fost câștigate de Joe Biden și, implicit, de Harris. Ea este a doua persoană cu ascendență ne-albă în funcția de vicepreședinție, după Charles Curtis, vicepreședintele lui Herbert Hoover.[29] Ea este, de asemenea, prima persoană afro-americană, asiatică-americană și prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite.[26][27] În 2024, după ce Joe Biden și-a anunțat retragerea din alegerile prezidențiale din SUA 2024, Harris și-a lansat propria campanie pentru președinția Statelor Unite, cu sprijinul lui Biden.[30]

Începutul vieții și al carierei

[modificare | modificare sursă]

Începutul vieții și educație

[modificare | modificare sursă]

Kamala Devi Harris s-a născut în Oakland, California,[31] la 20 octombrie 1964. Mama ei, Shyamala Gopalan, a fost biolog care a sosit în Statele Unite din India în 1958 pentru a se înscrie la școala postuniversitară de endocrinologie la Universitatea din California, Berkeley. Shyamala Gopalan a urmat o carieră de cercetare de peste 40 de ani, timp în care munca ei asupra genei receptorului de progesteron a condus la progrese în cercetarea cancerului de sân.[32] Tatăl lui Harris, Donald J. Harris,[33] a sosit în SUA din Jamaica în 1961, înscriindu-se de asemenea la UC-Berkeley și specializându-se în economia dezvoltării. El a fost primul cercetător de culoare care a obținut titularizarea ca profesor la Departamentul de Economie al Universității Stanford. El are acum statut de profesor emerit la acea universitate.[34] Părinții lui Kamala Harris s-au cunoscut în 1962 și s-au căsătorit în 1963.

Casa familiei Harris pe Bancroft Way în Berkeley

Familia Harris a locuit apoi în mai multe orașe universitare din zona Midwest: Urbana, Illinois, unde în 1966 s-a născut Maya, sora lui Kamala Devi Harris; Evanston, Illinois; și Madison, Wisconsin, unde părinții au ocupat posturi didactice sau de cercetare.[35][36][37] Până în 1970, căsnicia a eșuat, iar Shyamala s-a mutat înapoi în California cu cele două fiice ale sale.[38][39][36] Cuplul a divorțat când Kamala avea șapte ani. Un grup de sprijin format din prietenii lui Shyamala, printre care intelectuali și activiști pentru drepturile afro-americanilor din Oakland și Berkeley, le-a influențat critic pe fetele Harris.[40] Cinci ani mai târziu, Shyamala a acceptat un post de cercetare la Facultatea de Medicină a Universității McGill și s-a mutat împreună cu fiicele ei la Montreal, Quebec.[41][42] Harris a absolvit liceul Westmount în 1981.[43]

Harris a urmat Colegiul Vanier din Montreal în perioda1981-82,[44] și apoi a urmat Universitatea Howard, o universitate din Washington D.C. care a deservit de-a lungul istoriei comunitatea de culoare [45][46] Ea a absolvit în 1986 cu o diplomă în științe politice și economie.[47] Harris a urmat apoi Universitatea din California, la Hastings College of the Law,[48] unde a fost și președinta Asociației studenților de culoare de la drept pe acea universitate.[49] În 1989 Harris a finalizat un Doctorat în jurisprudență.[50]

Începutul carierei

[modificare | modificare sursă]

În 1990, Harris a fost angajată ca procuror adjunct în regiunea Alameda, California, unde a fost descrisă drept „un procuror capabil în drum spre a se afirma”.[51] În 1994 Willie Brown, președintele Adunării din Statul California, care avea la acel moment o relație de prietenie cu Harris, a numit-o la Consiliul de apel al asigurărilor de stat pentru șomaj și, mai târziu, la Comisia de asistență medicală din California.[51] În februarie 1998 Terence Hallinan, procurorul districtual din San Francisco a recrutat-o pe Harris ca procuror asistent.[52] Ea a devenit șefa Diviziei penale, a supervizat alți cinci avocați și a urmărit cazuri penale de omucidere, furt, tâlhărie și agresiune sexuală. În august 2000, Harris și-a luat un loc de muncă la primăria din San Francisco, lucrând pentru Avocatul orașului.[53] Harris conducea Divizia servicii pentru familie și copii, reprezentând cazurile de abuz și neglijare a copiilor.[54]

Harris împreună cu Nancy Pelosi, reprezentanta Californiei, în 2004

În 2002, Harris a candidat pentru poziția de Procuror districtual în San Francisco,[55] cu o campanie „forță”. [56][57][58] Harris a câștigat alegerile cu 56% din voturi, devenind prima persoană de culoare care a fost aleasă procuror districtual în San Francisco.[59] Ea a candidat fără opoziție pentru un al doilea mandat în 2007.[60]

În primele șase luni de la preluarea mandatului, Harris a soluționat 27 din 74 de cazuri de omucidere care erau nesoluționate.[61] Ea a susținut, de asemenea, o cauțiune mai mare pentru inculpații implicați în infracțiuni legate de arme, argumentând o cauțiune mică i-a încurajat de-a lungul timpului pe cei din afara orașului să comită crime în San Francisco. Ofițerii Departamentului de poliție din San Francisco (SFPD) au apreciat să Harris a soluționat lacunele din proceduri și legislație pe care inculpații le-au folosit în trecut.[62] În timpul campaniei ei, Harris s-a angajat să nu solicite niciodată pedeapsa cu moartea [63] și nu a făcut acest pas nici în cazurile unui ofițer al Departamentului de Poliție din San Francisco care a fost împușcat și ucis în 2004, [64][65] și nici pentru un imigrant ilegal și presupus membru al bandei MS-13, care a fost acuzat de uciderea unui bărbat și a celor doi fii ai săi în 2009.[66][67]

Harris a creat o unitate care se concentra pe crimele motivate de ură împotriva copiilor și adolescenților LGBT din școli,[68] și a susținut Legea Gwen Araujo Justiție pentru victime - AB 1160.[69] În calitate de procuror districtual, în 2005 ea a creat o unitate de infracțiuni împotriva mediului.[70] Harris și-a exprimat sprijinul pentru politica publică prin care orașul San Francisco să fie un orașului sanctuar în care statutul de imigrare nu era luat în calcul în procesul de anchetă penală.[71] În 2004, Harris a creat programul San Francisco Reentry Division pentru reabilitarea deținuților.[72] Pe parcursul a șase ani, cele 200 de persoane absolvente ale programului au avut o rată de recidivă de mai puțin de 10%.[73][74][75]

În 2006, ca parte a unei inițiative de reducere a ratei de omucideri care era în creștere vertiginoasă în oraș, Harris a condus un efort de combatere a absentismului pentru tinerii aflați în pericol de abandon a școalilor primare din San Francisco.[76] În 2008, declarând absența cronică de la școală o problemă de siguranță publică și subliniind că majoritatea deținuților din închisoare și victimele omuciderilor provin din rândul celor care abandonează sau sunt absenți de la școală [77], ea a emis citații împotriva a șase părinți ai căror copii au lipsit cel puțin 50 de zile de școală. Acesta a fost primul caz din San Francisco când adulții au fost puși sub acuzare pentru absențele copiilor.[78] Biroul condus de Harris a continuat urmărirea a șapte cazuri de astfel de părinți timp de trei ani. Niciunul dintre ei nu a fost condamnat la închisoare.[79] În aprilie 2009, numărul de elevi de școală elementară absenteiști cronici era de 1.330, în scădere cu 23% față de 1.730 în 2008, de 2.517 în 2007 și 2.856 în 2006.[79]

Procuror general al Californiei (2011–2017)

[modificare | modificare sursă]
Portretul oficial de procuror general al lui Harris
Harris vorbind la un miting al democraților la Universitatea din California de Sud, în octombrie 2010

La alegerile generale din 2010 pentru poziția de Procuror general al Californiei, Harris l-a învins pe Steve Cooley procurorul districtual republican din Los Angeles.[80][81] Ea a depus jurământul pe 3 ianuarie 2011 și a fost prima femeie, prima afro-americană și prima americană din Asia de sud care a deținut funcția de procuror general în istoria acestui stat american.[82] În februarie 2014, Harris și-a anunțat intenția de a candida pentru a fi realeasă în această funcție.[83] Pe 4 noiembrie 2014, Harris a fost realeasă, câștigând împotriva candidatului republican Ronald Gold cu 57,5% din voturi față de 42,5% a lui Gold.[84]

În 2011, Harris a obținut două dintre cele mai mari recuperări pentru statul California realizate aplicând Legea privind cererile false pentru plățile suplimentare de la stat pentru programele Medi-Cal și Medicare.[85][86] În 2012, ea a profitat de influența economică a Californiei pentru a negocia condiții mai bune în Acordul național ipotecar împotriva celor mai mari cinci furnizori de credite ipotecare ai națiunii.[87] În 2013 Harris a lucrat cu președintele Adunării John Pérez și cu Darrell Steinberg președintele al Senatului pentru a introduce Declarația drepturilor proprietarilor, considerată una dintre cele mai puternice protecții la nivel național împotriva tacticilor agresive de excludere a pieței imobiliare.[88] În 2013, ea a refuzat să autorizeze o plângere civilă împotriva OneWest Bank, deținută de un grup de investiții condus de Steven Mnuchin (pe atunci un cetățean privat);[89] Harris a fost criticată mai târziu pentru că a acceptat o donație de la Mnuchin.[90] În 2015, Harris a obținut în urma unui proces 1,2 miliarde de dolari de la Colegiilor Corinthian pentru publicitate falsă și marketing înșelător care vizau studenții vulnerabili, cu venituri mici și pentru prezentare falsă a ratelor de plasare a locurilor de muncă pentru studenți, investitori și agenții de acreditare.[91]

Harris s-a opus interdicției din California privind acțiunile afirmative[92] și a depus un memoriu amicus curiae în cazul Curții Supreme Fisher împotriva Universității din Texas, solicitând Curții „să reafirme decizia că colegiile și universitățile publice pot considera rasa ca un factor în deciziile de admitere."[93][94]

În februarie 2012, Harris a anunțat un acord cu Apple, Amazon, Google, Hewlett-Packard, Microsoft, Research in Motion și Facebook pentru a impune ca aplicațiile vândute în magazinele lor să afișeze politici de confidențialitate proeminente care informează utilizatorii despre informațiile private pe care firmele le partajează.[95][96] În 2015, Harris a negociat două acorduri cu Comcast în valoare totală de 59 milioane de dolari deoarece firma era acuzată că ar fi postat online numele, numerele de telefon și adresele a zeci de mii de clienți și ar fi aruncat documente pe hârtie fără a omite sau redacta mai întâi informațiile private despre clienți.[97]

În noiembrie 2013, Harris a lansat Divizia de recidivă, reducere și reintegrare a Departamentului de Justiție din California.[98] Dosarul ei privind cazurile de condamnare abuzivă în calitate de procuror general a fost criticat de academicieni și activiști.[99] După decizia din 2011 a Curții Supreme Brown v. Plata care a declarat închisorile din California supraaglomerate încât au supus deținuții la pedepse crude și neobișnuite, Harris a luptat spunând: „Am un client și nu pot să-mi aleg clientul”.[100] În septembrie 2014, biroul lui Harris a argumentat fără succes într-o instanță împotriva eliberării anticipate a prizonierilor, invocând necesitatea forței de muncă reprezentată de deținuți pentru stingerea incendiilor.[101]

După ce a fost aleasă, Harris a declarat că biroul ei nu va apăra Prop 8, un amendament constituțional de stat care prevedea că numai căsătoriile „între un bărbat și o femeie” sunt valabile [102], iar în februarie 2013 a depus un memoriu amicus curiae argumentând că Prop. 8 era neconstituțional.[103] Ulterior, Harris și-a justificat decizia de a nu apăra legea spunând: „Ar fi nepotrivit ca un stat aflat în pragul falimentului să folosească toate acele resurse pentru a apăra o lege considerată a fi neconstituțională”.[104] În 2014, Harris a co-sponsorizat legislația de interzicere a apărării împotriva panicii gay și trans în instanță[105] care a fost adoptată.[106] Ea a contestat o hotărâre federală în favoarea cererii unei femei transgender încarcerate de intervenție chirurgicală de afirmare a sexului la Curtea de Apel al celui de al nouălea circuit,[107] argumentând că psihoterapia[108] și terapia hormonală feminizantă erau tratamente medicale suficiente.[109] Harris a spus că în cele din urmă a convins Departamentul de Corecție și Reabilitare din California să-și schimbe politica.[110] În 2019, Harris a spus că și-a asumat „întreaga responsabilitate” pentru documentele depuse de biroul ei în acest caz și altele care implică accesul deținuților trans la operații de afirmare a sexului.[111]

Harris vizitând Peterson Middle School (Santa Clara Unified School District) în 2010

În 2011, Harris a cerut sancțiuni penale pentru părinții copiilor care au lipsit de la școală, permițând instanței să amâne hotărârea dacă părintele a acceptat o perioadă de mediere pentru a-și aduce copilul înapoi la școală. Criticii au acuzat că procurorii locali care implementau directivele ei au fost prea zeloși în aplicarea lor, iar politica lui Harris a afectat negativ familiile implicate.[112]

Harris a acordat prioritate protecției mediului în calitate de procuror general, asigurându-și mai întâi o sumă de 44 de milioane de dolari pentru a rezolva toate daunele și costurile asociate scurgerii de petrol Cosco Busan din 2007.[113] În urma deversării de petrol din Refugio din 2015, Harris a făcut un tur de coastă și a direcționat resursele și avocații biroului său pentru a investiga posibile încălcări ale legilor penale.[114] Din 2015 până în 2016, Harris a asigurat mai multe acorduri de mai multe milioane de dolari cu companiile de servicii de combustibili precum Chevron, BP, ARCO, Phillips 66 și ConocoPhillips pentru a rezolva acuzațiile că nu au monitorizat în mod corespunzător materialele periculoase din rezervoarele lor subterane de stocare a benzinei.[115][116][117] În vara anului 2016, producătorul auto Volkswagen AG a fost de acord să plătească până la 14,7 USD miliarde pentru a soluționa o serie de pretenții legate de așa-numitele dispozitive Defeat folosite pentru a înșela standardele de emisii ale mașinilor sale diesel.[118]

De la stânga la dreapta: șeful LAPD Charlie Beck, Harris și avocata pentru drepturile civile Constance L. Rice sărbătorind cea de-a 50-a aniversare de la semnarea Actului privind drepturile civile din 1964.

În 2012, Harris a anunțat că Departamentul de Justiție din California și-a îmbunătățit capacitățile de testare ADN, eliminând pentru prima dată cazurile restante pe bază de teste ADN-ului din statul California.[119] În 2015, ea a efectuat o analiză de 90 de zile a părtinirii implicite în activitățile poliției și a utilizării forței mortale de către poliție. În aprilie 2015, Harris a introdus prima instruire de acest fel pe tema „Poliție prin principii: justiție procedurală și părtinirea implicită” pentru a-i ajuta pe cei care aplică legea să depășească barierele din calea neutralității poliției și să reconstruiască încrederea între forțele de ordine și public.[120] În același an, Departamentul de Justiție din California a devenit prima agenție de stat a națiunii care le-a cerut tuturor ofițerilor săi de poliție să poarte camere foto în timp ce îți exercită activitatea.[121] În 2016, Harris a anunțat o investigație privind modelele și practicile privind presupusele încălcări ale drepturilor civile și utilizarea forței excesive de către cele mai mari două agenții de aplicare a legii din comitatul Kern, California.[122]

În 2016, biroul lui Harris a confiscat videoclipuri și alte informații din apartamentul unui activist anti-avort care făcuse înregistrări secrete și apoi i-a acuzat pe medicii de la Planned Parenthood că au vândut ilegal țesut fetal.[123][124]

În 2011, Harris a creat unitatea eCrime în cadrul Departamentului de Justiție din California, o unitate de 20 de avocați care vizau crimele tehnologice.[125] În 2015, câțiva furnizori de așa-numite site-uri care postau materiale pornografice de răzbunare și care aveau sediul în California au fost arestați, acuzați de infracțiuni și condamnați la pedepse lungi de închisoare.[126][127] În 2016, Harris a anunțat arestarea directorului general al Backpage, Carl Ferrer, sub acuzația de infracțiune de proxenetism, proxenetism cu minori și conspirație pentru a comite proxenetism, susținând că 99% din veniturile lui Backpage erau direct atribuite reclamelor legate de prostituție, multe dintre ele implicând victime ale traficului sexual, inclusiv copii.[128]

AG Harris anunță arestarea a 101 membri ai unei band în Los Banos, California.

În timpul mandatului său de procuror general, biroul lui Harris a supravegheat investigații și urmăriri penale majore care vizau organizațiile criminale transnaționale pentru implicarea lor în infracțiuni violente, scheme de fraudă, trafic de droguri și contrabandă.[129] În 2012, Harris a semnat un acord cu Marisela Morales, procurorul general al Mexicului, pentru a îmbunătăți coordonarea resurselor de aplicare a legii care vizează bandele transnaționale care vând și trafichează ființe umane peste punctul de trecere a frontierei San Ysidro.[130]

Harris la Universitatea Howard în 2017

La 15 mai 2015, Harris a primit titlul de Doctor în Drept din partea Universității California de Sud.[131][132] La 13 mai 2017, a primit titlul de Doctor în Litere Umane din partea Universității Howard,[133][134] unde a ținut și un discurs absolvenților din acel an.[135]

Publicații

[modificare | modificare sursă]

Harris a scris două cărți non-ficțiune și o carte pentru copii.

  • Harris, Kamala; O'C. Hamilton, Joan (). Smart on Crime: A Career Prosecutor's Plan to Make Us Safer. San Francisco: Chronicle Books. ISBN 978-0-8118-6528-9. 
  • Harris, Kamala (). The Truths We Hold: An American Journey. London: Penguin. ISBN 978-1-9848-8622-4. 
  • Harris, Kamala (). Superheroes Are Everywhere. London: Penguin Young Readers Group. ISBN 978-1-9848-3749-3. 

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b https://cartwright.house.gov/presidential-inauguration-ticket-request, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ The Cabinet | The White House (în engleză), accesat în  
  3. ^ a b https://www.risch.senate.gov/public/index.cfm/2021-inauguration, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b https://apnews.com/article/joe-biden-wins-white-house-ap-fd58df73aa677acb74fce2a69adb71f9, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ a b https://www.washingtonpost.com/politics/joe-biden-elected-president/2020/11/07/53ec8726-1f0b-11eb-ba21-f2f001f0554b_story.html?itid=hp-banner-high, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Biographical Directory of the United States Congress, accesat în  
  7. ^ https://www.cnbc.com/2020/11/07/world-congratulates-joe-biden-on-us-presidential-election-win.html, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ a b c d e f Encyclopædia Britannica, accesat în  
  9. ^ a b c d Biographical Directory of the United States Congress 
  10. ^ a b Kamala Harris, Senate Biography of Kamala D. Harris (în engleză), Senatul Statelor Unite ale Americii 
  11. ^ a b Kamala Harris, Senate Biography of Kamala D. Harris (în engleză), Senatul Statelor Unite ale Americii 
  12. ^ a b Kamala Harris, GeneaStar 
  13. ^ a b Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, accesat în  
  14. ^ a b Kamala Harris, SNAC, accesat în  
  15. ^ Alix Martichoux (), KGO-TV[*][[KGO-TV (ABC television station in San Francisco)|​]] https://abc7news.com/who-is-kamala-harris-california-senator-bay-area-prosecutor/6365951/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  16. ^ a b Casey Tolan (), How Kamala Harris’ immigrant parents shaped her life — and her political outlook (în engleză), The Mercury News[*][[The Mercury News (daily newspaper published in San Jose, California, US, since 1851)|​]] 
  17. ^ David Siders (), Kamala Harris married in Santa Barbara ceremony (în engleză), The Sacramento Bee, accesat în  
  18. ^ https://www.marieclaire.com/politics/a33585176/kamala-harris-children/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  19. ^ Amanda Seitz and Beatrice Dupuy (), AP Fact Check: Harris Eligible to Serve as VP, President (în engleză), Vocea Americii, accesat în  
  20. ^ Camille Caldera, Fact check: Kamala Harris was sworn in on the Bible, identifies as Baptist (în engleză), accesat în  
  21. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  22. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  23. ^ „Kamala D. Harris: US Senator from California”. United States Senate. Arhivat din original la . Accesat în . In 2017, Kamala D. Harris was sworn in as a United States senator for California, the second African-American woman and first South Asian-American senator in history. 
  24. ^ Weinberg, Tessa; Palaniappan, Sruthi (). „Kamala Harris: Everything you need to know about the 2020 presidential candidate”. ABC News. Accesat în . Harris is the daughter of an Indian mother and Jamaican father, and is the second African-American woman and first South Asian-American senator in history. 
  25. ^ Herndon, Astead; Goldmacher, Shane (). „Kamala Harris Is Dropping Out of 2020 Race”. The New York Times. Accesat în . 
  26. ^ a b Zeleny, Jeff; Merica, Dan; Saenz, Arlette (). „Joe Biden picks Kamala Harris as his running mate”. CNN. 
  27. ^ a b „Joe Biden selects California Sen. Kamala Harris as running mate”. tampabay.com. Associated Press. . selecting the first African American woman and South Asian American to compete on a major party's presidential ticket 
  28. ^ Stafford, Kat (). „Kamala Harris' selection as VP resonates with Black women”. Associated Press. making her the first Black woman on a major party's presidential ticket ... It also marks the first time a person of Asian descent is on the presidential ticket. 
  29. ^ Solender, Andrew. „Here Are The 'Firsts' Kamala Harris Represents With VP Candidacy”. Forbes (în engleză). Accesat în . 
  30. ^ Shear, Michael D. (), „Biden Drops Out of Presidential Race and Endorses Harris”, The New York Times (în engleză), accesat în  
  31. ^ Kim, Catherin; Stanton, Zack (). „55 Things You Need to Know About Kamala Harris”. Politico. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „In Memoriam: Dr. Shyamala G. Harris”. Breast Cancer Action. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Harris, Kamala (). The Truths We Hold: An American Journey. Penguin Publishing Group. pp. 320, 330. ISBN 978-0-525-56072-2. Accesat în . my paternal grandfather, Oscar Joseph … my paternal grandmother, Beryl 
  34. ^ Barry, Ellen (). „Kamala Harris's Father, a Footnote in Her Speeches, Is a Prominent Economist”. The New York Times. ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ Kacich, Tom (). „Tom's #Mailbag, Aug. 2, 2019”. The News-Gazette. Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ a b Dinkelspiel, Frances (). „Update: Change in Berkeley law not needed to landmark the childhood home of Kamala Harris”. Berkeleyside. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ . Arhivat din original|archive-url= necesită |url= (ajutor) la .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  38. ^ Horwitz, Sari (). „Justice Dept. lawyer Tony West to take over as acting associate attorney general”. The Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ Martinez, Michael (). „A 'Female Obama' seeks California attorney general post”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ Goodyear, Dana (), „Kamala Harris Makes Her Case”, The New Yorker (în engleză), ISSN 0028-792X, accesat în  
  41. ^ Whiting, Sam (). „Kamala Harris grew up idolizing lawyers”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ „When your best friend from high school winds up in the White House”. JGH News. noiembrie 2020. Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ Dale, Daniel (). „U.S. Sen. Kamala Harris's classmates from her Canadian high school cheer her potential run for president”. Toronto Star. Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ Cohen, Mike (). „Kamala Harris now remembered for her Vanier roots”. The Suburban Newspaper. Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ Givhan, Robin (). „Kamala Harris grew up in a mostly white world. She then went to a black university in a black city”. The Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  46. ^ Montgomery, Mimi (). „Kamala Harris Is No DC Newcomer. What Has Her Life Looked Like Here So Far?”. Washingtonian. Arhivat din original la . Accesat în . 
  47. ^ Costley, Drew (). „Kamala Harris' life in the political limelight and all the times she made history”. SFGATE. Arhivat din original la . Accesat în . 
  48. ^ „LEOP: Opening Doors for Students of Promise”. UC Hastings Magazine. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  49. ^ „UC Hastings Congratulates Kamala Harris '89: California's next U.S. Senator”. UC Hastings Law. San Francisco. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ „Kamala Harris '89 Wins Race for California Attorney General”. UC Hastings News Room. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  51. ^ a b Morain, Dan (). „2 More Brown Associates Get Well-Paid Posts : Government: The Speaker appoints his frequent companion and a longtime friend to state boards as his hold on his own powerful position wanes”. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  52. ^ „DA Names New Head of Career Crime Unit”. The San Francisco Examiner. . Arhivat din original la . 
  53. ^ Lynch, Pat. „Women's Radio: This DA Makes a Difference For Women”. Womensradio.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  54. ^ Byrne, Peter (). „Kamala's Karma”. San Francisco Weekly. Arhivat din original la . Accesat în . 
  55. ^ Kruse, Michael (). „How San Francisco's Wealthiest Families Launched Kamala Harris”. Politico. Arhivat din original la . Accesat în . 
  56. ^ Hampton, Adriel (). „Harris stumps in the Sunset”. The San Francisco Examiner. 
  57. ^ Dineen, J.K.; Hampton, Adriel (). „Clinton Tops List of Celebrity Supporters”. The San Francisco Examiner. Arhivat din original la . Accesat în . 
  58. ^ Bulwa, Demian (). „Harris puts D.A. on trial / Performance, not philosophy, an issue”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  59. ^ Zernike, Kate (February 11, 2019). „'Progressive Prosecutor': Can Kamala Harris Square the Circle?”. The New York Times. Arhivat din original la February 11, 2019. Accesat în subscription.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  60. ^ Knight, Heather (). „Kamala Harris celebrates unopposed bid for district attorney”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  61. ^ Soltau, Alison (July 21, 2004). „New DA claims higher success rate vs. violent felons”. San Francisco Examiner. p. 4. Arhivat din original la June 8, 2020. Accesat în subscription.  Mai multe valori specificate pentru |accessdate= și |access-date= (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  62. ^ Van Derbeken, Jaxon (). „Trials and tribulations of Kamala Harris, D.A. / 2 years into term, prosecutor, police have their differences”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  63. ^ VanDerbeken, Jaxson (). „New D.A. promises to be 'smart on crime' / Harris speaks well of Hallinan, will continue some of his policies”. SFGate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  64. ^ Matier, Phillip; Ross, Andrew (). „Feinstein's surprise call for death penalty puts D.A. on spot”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  65. ^ Matier, Phillip; Ross, Andrew (). „Sen. Boxer joins throng calling for death in killing of cop”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  66. ^ Van Derbeken, Jaxon (). „Edwin Ramos won't face death penalty”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  67. ^ Knight, Heather; Lagos, Marisa (). „Newsom backs Harris' decision”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  68. ^ „Marriage Equality”. Kamalaharris.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  69. ^ „Gwen Araujo Justice for Victims Act”. California Legislative Information. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  70. ^ Johnson, Jason B. (). „D.A. creates environmental unit: 3-staff team takes on crime mostly affecting the poor”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  71. ^ McKinley, Jesse (). „Immigrant Protection Rules Draw Fire”. The New York Times. ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  72. ^ Ho, Vivian (). „'Nobody works harder': insiders recall Kamala Harris's meteoric rise”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . 
  73. ^ Knezevich, Alison (). „Mosby: New program gives nonviolent offenders a second chance”. The Baltimore Sun. Arhivat din original la . Accesat în . 
  74. ^ „Preventing Future Crime and Preserving Judicial Resources Through Non-Traditional Prosecution” (PDF). Philadelphia District Attorney's Office. septembrie 2016. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  75. ^ Whitney, Keith (). „Jail to jobs, Mayor Bottoms announces new reentry program”. WGCL-TV. Arhivat din original la . Accesat în . 
  76. ^ Knight, Heather (). „City opens campaign to cut truancy by thousands of students”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  77. ^ Knight, Heather (). „City trying to get worst truants to school. Help for students, criminal prosecution part of crackdown”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  78. ^ Asimov, Nanette (). „Citations go to parents of truant kids”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  79. ^ a b „Fighting truancy yields big dividends”. San Francisco Chronicle. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  80. ^ Wilson, Phil (). „With L.A.'s help, Cooley leads in attorney general's race, Times/USC poll finds”. LA Times Blogs – PolitiCal. Arhivat din original la . Accesat în . 
  81. ^ Lagos, Marisa (). „Harris leads in at least one poll, Cooley supporters think Democrats will claim gov's office”. SF Gate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  82. ^ Bacerra, Xavier (), Kamala D. Harris Takes Oath as California Attorney General, State of California Department of Justice, Office of the Attorney General, arhivat din original la , accesat în , Harris is the first woman, and the first African American and the first South Asian American, to hold the office of Attorney General in the history of California 
  83. ^ Chitnis, Deepak (). „As Kamala Harris announces bid for re-election, GOP scratching their heads for a candidate to face her”. The American Bazaar. Arhivat din original la . Accesat în . 
  84. ^ Reilly, Mollie (). „Kamala Harris Re-Elected As California Attorney General”. HuffPost. Arhivat din original la . Accesat în . 
  85. ^ Lifsher, Marc (). „Quest Diagnostics settles Medi-Cal whistleblower suit”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  86. ^ Karmasek, Jessica M. (). „Harris: $323M SCAN settlement record recovery for Calif. program”. Legal Newsline. Arhivat din original la . Accesat în . 
  87. ^ Parker, Barbara; Kaplan, Rebecca (). „Kamala Harris' foreclosure deal a win for state”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  88. ^ Tracy, Ben (). „Calif. attorney general Kamala Harris fights for struggling homeowners”. CBS News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  89. ^ Fitzpatrick, David (). „California investigators wanted to sue Mnuchin bank over foreclosures”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  90. ^ Chappell, Carmin (). „Kamala Harris' complicated history with Wall Street will come under scrutiny in the 2020 race”. CNBC. Arhivat din original la . Accesat în . 
  91. ^ White, Jeremy B. (). „California lawsuit claims for-profit colleges misled students, investors”. The Sacramento Bee. Arhivat din original la . Accesat în . 
  92. ^ Egelko, Bob (). „Kamala Harris on race, college admission”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  93. ^ „Attorney General Kamala D. Harris Files Brief in U.S. Supreme Court Affirmative Action Case, Fisher v. University of Texas”. State of California Department of Justice. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  94. ^ Amar, Vikram (). „How race-based affirmative action could return to UC”. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  95. ^ Guynn, Jessica; Olivarez-Giles, Nathan (). „Atty. Gen. Kamala Harris, tech giants agree on mobile app privacy”. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  96. ^ Elinor, Mills (). „California beefing up privacy-protection enforcement”. CNet. Arhivat din original la . Accesat în . 
  97. ^ „Comcast agrees to pay $33 million in California privacy breach”. Los Angeles Times. Associated Press. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  98. ^ Palta, Rina (). „Calif. Attorney General Kamala Harris announces new division to stop ex-prisoners from committing new crimes”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  99. ^ Bazelon, Lara (). „Kamala Harris's Criminal Justice Record Killed Her Presidential Run”. The Appeal. Arhivat din original la . Accesat în . 
  100. ^ Bazelon, Emily (). „Kamala Harris, a 'Top Cop' in the era of Black Lives Matter”. The New York Times Magazine. Arhivat din original la . Accesat în . 
  101. ^ Tolan, Casey (). „Democratic debate: Fact-checking the attacks on Kamala Harris' criminal justice record”. Mercury News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  102. ^ Baume, Matt (). „Kamala Harris Vows to Abandon Prop 8”. NBC Bay Area. San Francisco, CA: NBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  103. ^ „Attorney General Kamala D. Harris Files U.S. Supreme Court Brief in Support of Marriage Equality”. Office of the California Attorney General. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  104. ^ Ferlita, Gabriella (). „Resurfaced clip of Kamala Harris ordering a clerk to restart gay marriages goes viral”. PinkNews. Arhivat din original la . Accesat în . 
  105. ^ „California On Track To Become First State To Ban 'Gay Panic' Defense in Courtrooms”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  106. ^ Chokshi, Niraj (). „California could become the first state to ban the 'gay panic' defense”. The Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  107. ^ St. John, Paige (). „Inmate who won order for sex reassignment surgery recommended for parole”. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  108. ^ Strangio, Chase (). „Op-ed: I'm Not Ready to Trust Kamala Harris on LGBTQ+ Issues”. Out. Arhivat din original la . Accesat în . 
  109. ^ Johnson, Chris (). „Harris appeals order granting gender reassignment to trans inmate”. Washington Blade. Arhivat din original la . Accesat în . 
  110. ^ Gilchrist, Tracy E. (). „Kamala Harris on Denying Gender Affirmation Surgery to Trans Inmates”. Advocate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  111. ^ Johnson, Chris (). „Harris takes 'full responsibility' for briefs against surgery for trans inmates”. Washington Blade. Arhivat din original la . Accesat în . 
  112. ^ Redden, Molly (). „The Human Costs Of Kamala Harris' War On Truancy”. HuffPost. Arhivat din original la . Accesat în . 
  113. ^ Fimrite, Peter (). „$44 million settles Cosco Busan oil spill in bay”. SFGate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  114. ^ White, Randol; Bell, Jordan; Osborn, Lisa (). „State Attorney General investigates whether oil spill was result of criminal activity”. KCBXfm. Arhivat din original la . Accesat în . 
  115. ^ Veklerov, Kimberley (). „Chevron settlement helps Sacramento Co. district attorney avoid job cuts”. Sacramento Business Journal. Arhivat din original la . Accesat în . 
  116. ^ Veklerov, Kimberley (). „BP, Arco to pay $14 million in suit over gas tanks in California”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  117. ^ Siciliano, Stephen (). „ConocoPhillips, Phillips 66 to Spend $11.5 Million in California Tank Settlement”. Bloomberg Law. Arhivat din original la . Accesat în . 
  118. ^ Egelko, Bob (). „Judge approves Volkswagen-state settlement over diesel cheating”. San Francisco Chronicle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  119. ^ Megerian, Chris (). „California attorney general says DNA backlog is gone”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  120. ^ Emslie, Alex (). „California Attorney General Launches Top-Down Policing Reforms”. KQED. Arhivat din original la . Accesat în . 
  121. ^ „Harris on requiring police to wear body cameras”. The Washington Post. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  122. ^ Laughland, Oliver; Swaine, Jon (). „Two 'deadliest' police departments in US to be investigated in California”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . 
  123. ^ St John, Paige (). „State attorney general seizes videos behind Planned Parenthood sting”. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  124. ^ Breningstall, Jeremy (). „How anti-abortion activists used undercover Planned Parenthood videos to further a political cause”. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  125. ^ Margie, Shafer (). „California Attorney General Creates eCrime Unit”. San Jose: KPIX. Arhivat din original la . Accesat în . 
  126. ^ O'Brien, Sara Ashley (). „Revenge porn hacker pleads gulty, faces 7 years”. New York: CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  127. ^ Gordon, Larry (). „Oklahoma man arrested in alleged 'revenge porn' extortion”. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  128. ^ „California attorney general pursues new pimping charges against Backpage site”. The Guardian. Associated Press. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  129. ^ Dean, Monica (). „Murder-for-Hire Plot Tied to Cartel: Feds”. NBC San Diego. NBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  130. ^ „Porous Mexican Border Allows Alarming Trend in Human Trafficking into US”. Fox News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  131. ^ „Speakers, Honorary Degree Recipients: 2000 to present”. USC.edu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  132. ^ „Honorary Degrees: Past Recipients”. honorarydegrees.usc.edu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  133. ^ Dalton, Autumn (). „Howard University Commencement Honors Groundbreaking Women”. Howard University News Service. Arhivat din original la . Accesat în . 
  134. ^ „Recipients of Honorary Degrees (By Year) – Office of the Secretary”. Howard University. Arhivat din original la . Accesat în . 
  135. ^ „Senator Kamala Harris Challenges Howard University Graduates to Forge a Way Forward”. Howard Newsroom. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


v • d • m
Vicepreședinții Statelor Unite ale Americii

Adams  • Jefferson  • Burr  • Clinton  • Gerry  • Tompkins  • Calhoun  • Van Buren  • R. Johnson  • Tyler  • Dallas  • Fillmore  • King  • Breckinridge  • Hamlin  • A. Johnson  • Colfax  • Wilson  • Wheeler  • Arthur  • Hendricks  • Morton  • Stevenson  • Hobart  • Roosevelt  • Fairbanks  • Sherman  • Marshall  • Coolidge  • Dawes  • Curtis  • Garner  • Wallace  • Truman  • Barkley  • Nixon  • L. Johnson  • Humphrey  • Agnew  • Ford  • Rockefeller  • Mondale  • Bush  • Quayle  • Gore  • Cheney  • Biden  • Pence  • Harris

Emblema Vicepreşedintelui Statelor Unite ale Americii
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kamala_Harris&oldid=16487112