Diplotaxis erucoides

À prupositu di Wikipedia
Vai alla navigazione Vai alla ricerca
Diplotaxis erucoides
Diplotaxis erucoides
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Genaru Diplotaxis
Nomu binuminali
Diplotaxis erucoides
Augustin-Pyramus de Candolle, 1821

Diplotaxis erucoides hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.

Discrizzioni

[mudificà | edità a fonte]

Diplotaxis erucoides hè una pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò pinnati, incù lobi dintati. I fiora di Diplotaxis erucoides sò di culori giaddu pallidu è ragruppati in gaspi terminali. I frutti sò siliquetti liniari, misurendu circa 2 à 3 centimi di longu.

Ripartizioni

[mudificà | edità a fonte]

Diplotaxis erucoides hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni mediterranii, ma pò ancu essa ussirvata in altri parti di l'Auropa, in particulari in Francia, in iSpagna, in Italia è in Grecia.

Diplotaxis erucoides hè prisenti in Corsica.[1]

'Ssa pianta hè una spezia annuali, ciò chì significheghja ch'edda cumpletta u so ciculu di vita in un annu solu. Diplotaxis erucoides priferi i terri beddi assiccati è assuliati. Hè à spessu prisenti in i pratulini, i campi cultivati è i bordi di stradonu. A fiuritura hà locu da maghju à lugliu, è i graneddi sò spargugliati da u ventu.

Diplotaxis erucoides hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Brassica erucoides, Sinapis erucoides è Sisymbrium erucoides.

Cunsirvazioni

[mudificà | edità a fonte]

Diplotaxis erucoides ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè abbastanza cumuna in a so aria di ripartizioni è ùn faci micca l'ughjettu di misuri particulari di cunsirvazioni. Eppuri, hè impurtanti di prisirvà u so ambienti naturali, chì a distruzzioni di i pratulini è zoni cultivati pò caghjunà una diminuzioni di a so pupulazioni.

Rifarimenti

[mudificà | edità a fonte]
  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti

[mudificà | edità a fonte]