Gozaldo
Pozision | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Stato | Itàłia | ||||||||
Rejon | Vèneto | ||||||||
Provinsa | Bełun | ||||||||
Capitałe | Don (it) | ||||||||
Popołasion | |||||||||
Totałe | 518 (1° de zenaro del 2023) −86 (2018) | ||||||||
Densità | 10,68 hab./km² | ||||||||
Zènaro |
| ||||||||
Demònemo | gosaldini , | ||||||||
Zeografia | |||||||||
Àrea | 48,48 km²[1] | ||||||||
Altitùdene | 1 141 m | ||||||||
Rente a | |||||||||
Dati istòreghi | |||||||||
Dì festivo | Festa patronałe
| ||||||||
Patrono | Maria Dołorada | ||||||||
Còdazi de identifegasion | |||||||||
Còdaze postałe | 32020 | ||||||||
Còdaze de matricołasion | BL | ||||||||
Fuzo oràrio | |||||||||
Prefiso tełefònego | 0437 | ||||||||
ID ISTAT | 025025 | ||||||||
Còdaze catastałe de Itàlia | E113 | ||||||||
Sito web | comune.gosaldo.bl.it… | ||||||||
|
Gosalt al è an comun de 885 abitanti de la provincia de Bełun. Al capoluogo al è Don (1141mslm).
Storia
Al paess al è stat ciapà in maniera seria da la aluvion de 'l 4 novenber 1966, quando che 'l fea pi de domili abitanti. La aluvion la à menà via fražion intiere, le vie de comunicažion le è state serade e qualcheduna la è stata messa a posto dopo trenta ani. Al paess tant par la posižion descomeda che par sti fati al à subì an calo de popolažion.
Fražion
Tiser
A 940mslm. Al paess al è te la alta Val de 'l Mis, a redoss de 'l Parco Nažional Dolomiti Belunesi. La parochia de Tiser, dedicada a San Bartolomeo, la nass inte la prima metà de 'l 1600 e lora la contea 1000 abitanti. La economia de 'l posto in prenžipio la era ligada a le miniere de cinabro (miniera de Vallalta) e de la vesina miniera de calcopirite de la Val Inperina. Žerti segn de ricerche minerarie i è de 'l 1400 a opera de minator todeschi. Pi tardi al posto al è stat sot de 'l Inpero Austro-Ungarico e sot de la republica de Venežia. La đent de 'l posto la laorea inte le miniere o comunque in funžion de quele. La agricoltura no la è mai stata la economia principal. Al paeset al è famoss par la tradižion de i conža che da qua i partia par l'Italia e par i Stati confinanti co pochi arte par far e inpajar carieghe. I conža par difender al so saer e par parlarse fra de lori senža esser intendesti i se à inventà an so gergo ciamà "Scapelament de 'l conža". Al gosaldin Giocondo Dalle Feste de 'l 2003 al à publicà an dižionario de le parole de sto gergo.
Foržela Aurine
Quota su 'l livel de 'l mar 1300m. La fražion la ospita struture par al turismo estivo e invernal e la è te 'l altipian a i piei de 'l Agner e de la Croda Granda. La fražion, piciola assei, la è abitada pi che sia da turisti (i paesani i è 19).
Personalità de Gosalt
- Jacom Dalle Feste al à scrit an dižionario su 'l Scapelament de 'l conža.
Robe da no perderse
- La cesa de 'l paess, dedicada a San Jacomo, la è de 'l 1100.
Prodoti tipici
- Carieghe
- ↑ voze de refarensaistat.it.