Gozaldo

Da Wikipedia, l'ençiclopedia libara.
Version del 17:15, 10 zen 2016 de Ciaurlec (discusion | contribusion) (cavada 'na imaxene da el modèl)
Salta a ła navigasion Salta a ła riserca


Gozaldo
Pozision

Map

46°13′00″N 11°57′00″E / 46.216667°N 11.95°E46.216667; 11.95 (Gosalt)Coordinae: 46°13′00″N 11°57′00″E / 46.216667°N 11.95°E46.216667; 11.95 (Gosalt)

StatoItàłia
RejonVèneto
Provinsa Bełun Cànbia el vałor in Wikidata

CapitałeDon (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe518 (1° de zenaro del 2023) Cànbia el vałor in Wikidata
−86 (2018)
Densità10,68 hab./km²
Zènaro
left 267 (%51.5)278 (%53.7) Òmani
Demònemo gosaldini ,   Edit this at Wikidata
Zeografia
Àrea48,48 km²[1] Cànbia el vałor in Wikidata
Altitùdene1 141 m Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Dati istòreghi
Dì festivo
Festa patronałe

(15 de setenbre) Cànbia el vałor in Wikidata

PatronoMaria Dołorada Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi de identifegasion
Còdaze postałe32020 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionBL Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Prefiso tełefònego0437 Cànbia el vałor in Wikidata
ID ISTAT025025 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze catastałe de ItàliaE113 Cànbia el vałor in Wikidata

Sito webcomune.gosaldo.bl.it… Cànbia el vałor in Wikidata


Gosalt al è an comun de 885 abitanti de la provincia de Bełun. Al capoluogo al è Don (1141mslm).

Storia

Al paess al è stat ciapà in maniera seria da la aluvion de 'l 4 novenber 1966, quando che 'l fea pi de domili abitanti. La aluvion la à menà via fražion intiere, le vie de comunicažion le è state serade e qualcheduna la è stata messa a posto dopo trenta ani. Al paess tant par la posižion descomeda che par sti fati al à subì an calo de popolažion.

Fražion

Tiser

A 940mslm. Al paess al è te la alta Val de 'l Mis, a redoss de 'l Parco Nažional Dolomiti Belunesi. La parochia de Tiser, dedicada a San Bartolomeo, la nass inte la prima metà de 'l 1600 e lora la contea 1000 abitanti. La economia de 'l posto in prenžipio la era ligada a le miniere de cinabro (miniera de Vallalta) e de la vesina miniera de calcopirite de la Val Inperina. Žerti segn de ricerche minerarie i è de 'l 1400 a opera de minator todeschi. Pi tardi al posto al è stat sot de 'l Inpero Austro-Ungarico e sot de la republica de Venežia. La đent de 'l posto la laorea inte le miniere o comunque in funžion de quele. La agricoltura no la è mai stata la economia principal. Al paeset al è famoss par la tradižion de i conža che da qua i partia par l'Italia e par i Stati confinanti co pochi arte par far e inpajar carieghe. I conža par difender al so saer e par parlarse fra de lori senža esser intendesti i se à inventà an so gergo ciamà "Scapelament de 'l conža". Al gosaldin Giocondo Dalle Feste de 'l 2003 al à publicà an dižionario de le parole de sto gergo.

Foržela Aurine

Quota su 'l livel de 'l mar 1300m. La fražion la ospita struture par al turismo estivo e invernal e la è te 'l altipian a i piei de 'l Agner e de la Croda Granda. La fražion, piciola assei, la è abitada pi che sia da turisti (i paesani i è 19).

Personalità de Gosalt

  • Jacom Dalle Feste al à scrit an dižionario su 'l Scapelament de 'l conža.

Robe da no perderse

Prodoti tipici

  • Carieghe


  1. voze de refarensaistat.it.
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Gozaldo&oldid=573061"